Un preot rupe tăcerea. Cea mai mare capcană în care pică românii: Aveți mare grijă să nu mai faceți asta niciodată:

0

Un preot rupe tăcerea. Cea mai mare capcană în care pică românii: Aveți mare grijă să nu mai faceți asta niciodată:

Matei Vulcănescu, preotul comunității românești din Pireu, Atena, a vorbit despre una dintre marile capcane legate de spovedanie.

„Mulţi creştini nu merg să se spovedească pentru că „nu au postit în prealabil” Aceasta este o mare înşelare a diavolului. Ca să te spovedești NU e nevoie să posteşti. La spovedanie venim atuni când suntem cei mai mari păcătoşi, nu atunci „când postim”. La spovedanie venim ca fiul risipitor din Evanghelie, după ce am cheltuit averea noastră cu curvele, devenind sclavii patimilor, atunci trebuie să venim la spovedanie, când am ucis, când suntem în negura păcatului, atunci trebuie să venim la spovedanie”, a spus preotul.

„Spovedania nu e o formalitate pentru care ar trebui să îndeplinim un „ritual al unui post”. La spovedanie venim atunci când urlăm de durere, cu mâinile pline de sânge de om pe care l-am omorât, la spovedanie venim mânjiţi de curvii, la spovedanie venim târându-ne şi mirosind a băutură şi ţigări, sau înțepați cu ace de heroină.
La spovedanie nu se vine pentru că postim, la spovedanie se vine tocmai pentru că nu postim, tocmai pentru că suntem departe, pentru că ne chinuie patimile şi poftele şi vărsăm înaitea duhovnicului toată murdăria, ca Maşina de Spălat Duhovnicească să înceapă să funcţioneze şi să spele tot ce mărturisim cu părere de rău, cu sinceritate şi fără ruşine.

Dacă ne gândim că o să ne judece preotul pentru păcatele făcute, nu suntem departe de fariseiii care voiau să pară sfinţi înaintea oamenilor. Preotul nu ne judecă, el este maşină de spălat păcate! Fără el păcatele nu se iartă, el ne ascultă fără a ne judeca! Fără a-şi face vreo impresie despre noi, pur şi simplu, el ne ascultă, ne dă leacul de vindecare, ne spală rănile sufleteşti şi ne duce la „casa de oaspeţi” care este Biserica şi ne dă medicamentul cel bun care este Trupul şi Sângele lui Hristos”, a mai zis Matei Vulcănescu.

Citește mai departe acest dialog cu un călugăr din Sfântul Munte să vezi ce spune despre post!:
– Binecuvintează părinte!

– Dumnezeu să te binecuvânteze, bucuria mea!

– Sunteți de mult timp în Sfântul Munte?

– Viețuiesc aici de șaizeci de ani, dar ce sunt șaizeci de ani în fața lui Dumnezeu? O respirație.

– Părinte, aș vrea să-mi spuneți câteva cuvinte despre post.

– Pentru a da un sfat trebuie ca mai întâi să-l experimentezi, trebuie să-l trăiești. Doar cineva care s-a născut lângă mare sau este un om al mării poate vorbi despre mare. Dar mă voi supune dorinței tale și îți voi împărtăși din învățăturile Părinților care erau prieteni ai postului.

–​ Părinte, este postul un scop în sine?

– Postul nu este un scop în sine, ci un mijloc spre scop. Spre exemplu, să vii la Muntele Athos a fost scopul tău, destinația ta. Ambarcațiunea care te-a adus aici a fost doar mijlocul prin care ți-ai îndeplinit scopul. La fel este și cu postul: este unul dintre mijloacele oferite nouă de dragostea lui Dumnezeu, mijloc care să ne facă să râvnim pe Dumnezeu. Dumnezeu este scopul și destinația noastră.

–​ Când a apărut postul?

– Postul este îngemănat cu umanitatea. Potrivit Sfântului Vasile cel Mare, postul a fost dat omului de către Dumnezeu în Rai.

–​ Dar de ce a dat Dumnezeu porunca postului? Pentru a-l distruge pe om?

– Nu, ci pentru a-l mântui! Sfântul Ioan Gură de Aur scrie că atunci când Dumnezeu l-a creat pe om El l-a luat și l-a așezat în mâinile postului, care este o mamă afectuoasă și un învățător excelent. L-a încredințat postului, pentru mântuirea lui. Deși postul este un învățător, acesta nu îl limitează, ci îl zidește pe om.

–​ Părinte, este postul o necesitate?

– Sfântul Ioan vă va răspunde iarăși: „Dacă postul era necesar în Eden, este cu atât mai necesar în afara lui. Dacă înainte de a ne lovi aveam nevoie de medicament, cu atât mai mult vom avea nevoie după ce ne-am rănit”. Înțelegi?

– Ce?

– Porunca postului a fost dată în Rai ca o precauție împotriva căderii. De la căderea omului este dat în scop terapeutic, de refacere.

–​ Atunci care este scopul postului?

– Postul ofilește dorințele păcătoase, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul; și Sfântul Simeon Noul Teolog spune că postul ne înmoaie inimile. Sfântul Grigorie Palama spune că prin post se împlinește și se desăvârșește orice faptă bună. Acestea sunt motivele pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur își mărturisește dragostea pentru post: „Iubesc postul pentru că este mama înțelepciunii și fântâna actelor filozofice”.

–​ Cum ar trebui să postim?

– Postul este un mijloc, o unealtă spirituală care nu este limitată la mâncare, ci omul ca întreg trebuie să participe la el în chip psihosomatic, adică trup și suflet. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Postești? Dovedește-mi asta prin lucrările tale. Dacă vezi un om sărman, miluiește-l. Dacă vezi că un prieten este lăudat, nu-l invidia. Nu posti doar cu gura, ci și cu ochii și urechile și picioarele și mâinile și cu toate mădularele trupului tău. Postește cu mâinile, lepădându-te de lăcomie. Postește cu picioarele, încetând să mai alergi după păcate. Postește cu ochii, disciplinându-i pe aceștia să nu mai privească la ceea ce este păcătos. Postește cu urechea, nemaiascultând vorbele deșarte și bârfele. Postește cu gura, nemaivorbind cuvinte netrebnice și critici nedrepte. Pentru că ce vom folosi dacă ne abținem de la păsări și pește, dar ne mușcăm și devorăm semenii?”.

–​ Cum ne mușcăm și devorăm frații?

– Prin defăimări și critici, care vin din lipsa de dragoste pentru fratele nostru.

–​ Mulțumesc Părinte. Învățătura ta mi-este de mult folos duhovnicesc.

– Să mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a luminat sfinții. Mergi cu bine și Harul lui Dumnezeu să se pogoare peste tine, fie ca Maica Domnului să te ocrotească și sfinții să te călăuzească. Și nu uita că postul este mai întâi de toate să flămânzim după Dumnezeu!

You might also like

Leave A Reply

Your email address will not be published.